Bani europeni cărați cu sacoșa și spălați prin firme fantomă. Cum arată frauda patentată la Constanța





O firmă deținută de fina de cununie a fostului șef al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fraudat un proiect cu cofinanțare europeană, care viza reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din oraș, declarând facturi pentru lucrări imaginare, emise de firme fantomă deținute de cetățeni moldoveni, ucrainieni sau din Guineea.





În total, societatea a trimis către Consiliul Județean Constanța astfel de facturi fictive în valoare de 2,5 milioane de lei, adică aproximativ 25% din valoarea totală a proiectului european.





Acestea sunt acuzațiile procurorilor DNA Constanța, care în aprilie 2016 a trimis în judecată 10 inculpați pentru organizarea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și folosirea cu rea credință de documente ori declarații false care au prejudiciat bugetul Uniunii Europene.





Chiar dacă mulți dintre inculpați și-au recunoscut vina, dosarul trenează în instanță de aproape patru ani, fără să aibă nicio decizie până astăzi. 





Ce presupunea proiectul





Consiliul Județean Constanța, condus la acea vreme de Nicușor Constantinescu, a semnat în anul 2010 un contract cu cofinanțare europeană pentru reabilitarea clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Proiectul, denumit “HIPERB – Muzeu al secolului XXI pentru turiştii din Constanţa”, a fost finanțat prin POR 2007 – 2013, axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului și își propunea să reabiliteze Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un obiectiv turistic bine cunoscut al municipiului de la malul mării. Valoarea totală a proiectului se ridica la aproximativ 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane euro), din care 85% au venit de la Uniunea Europeană.





Pentru realizarea lucrărilor a fost contractată, prin licitație, Mara Construct, o societate deținută de Maria Cătălina Lăpăduș, fina de cununie a președintelui CJC la vremea aceea.





În mare parte, societatea trebuia să se ocupe de lucrările de consolidare ale clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arhitectură Constanța și să readucă această clădire în poziția de emblemă a orașului Constanța.





Doar că, așa cum au descoperit procurorii DNA Constanța în urma anchetei realizate în anul 2016, principalul obiectiv al societății a fost să fraudeze fondurile europene, să spele banii și să întoarcă o parte și către partidul politic aflat la butoanele Constanței.





Ce scriu procurorii în rechizitoriul trimis în judecată în 2016





Schema infracțională patentată de societatea care trebuia să reabiliteze clădirea muzeului urma niște pași bine definiți și mergea ca unsă, după ce toate personajele cheie au fost așezate la posturi, potrivit procurorilor. În primul rând, patru societăți fantomă, deținute de cetățeni moldoveni, ucrainieni sau din Guineea, facturau către Mara Construct lucrări pe care nu le realizau în realitate. În baza acestor facturi, reprezentanții Mara Construct întocmeau situații de lucrări false și le depuneau la Consiliul Județean pentru a fi decontate. În aceeași zi, CJC deconta facturile și trimitea banii europeni în conturile societății care se ocupa de lucrări, potrivit procurorilor.









De aici, banii erau direcționați către firmele fantomă, pentru plata lucrărilor imaginare. În ziua în care banii intrau în conturile acestora, mai multe persoane se prezentau la bănci și scoteau banii cash, la sacoșă. Nu plăteau furnizori sau muncitori cu ei, ci îi strângeau la un loc și îi returnau administratorului Mara Construct. Lanțul infracțional se încheia după ce, din bani aceștia, erau plătite comisioanele pentru fiecare verigă a afacerii.





Prejudiciații: fondul Uniunii Europene și clădirea monument istoric care era reabilitată doar pe hârtie. 





Inculpații  au fost demascați în fața procurorilor chiar de unul de-al lor. În 2016, persoana de legătură dintre Mara Construct și firmele fantomă prin care erau spălați banii europeni a trecut pragul DNA Constanța și a început să le explice procurorilor toată afacerea: Cum l-a cunoscut pe Dima Constantin, administratorul societății Mara Construct, care era traseul banilor și care erau procentele fiecăruia în această afacere.





Povestea a fost confirmată ulterior și de alți inculpați, care și-au recunoscut vina în fața procurorilor.





La cât se ridică prejudiciul





Procurorii DNA susțin în rechizitoriul trimis în judecată că inculpații au spălat prin această metodă 2.444.481 lei. Atât valorează facturile false emise de firmele fantomă, bani care ulterior au fost scoși cash din conturile societăților și împărțiți în cadrul grupării infracționale.





„În concluzie, din cei 7.804.159,25 lei, provenind din bugetul UE şi din bugetele naţionale, achitaţi de Consiliul Judeţean Constanţa SC Mara Construct SRL în temeiul contractului privind reabilitarea sediului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, suma de 2.444.481,44 lei, reprezentând 31,32% din valoarea contractului, a fost virată de societatea comercială către patru firme fantomă, în temeiul unor facturi având ca obiect cheltuieli care nu reflectau operaţiuni reale”, notează procurorii în rechizitoriu.









Din această sumă, aproximativ 2 milioane de lei sunt bani trimiși de la Bruxelles. 





De asemenea, „Prejudiciul provocat bugetului de stat prin înregistrarea în contabilitatea SC Mara Construct SRL a unor cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale a fost, conform raportului de constatare întocmit în cauză, în cuantum de 788.542,40 lei, echivalent a 182.546 euro, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, în sumă de 473.125,44 lei, echivalent a 109.528 euro şi impozit pe profit în sumă de 315.416,96 lei, echivalent a 73.018 euro”, mai notează procurorii. În această speță, ANAF și Consiliul Județean Constanța s-au constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.





Lucrările de reabilitare au fost finalizate, însă autoritățile locale nu au prezentat nicio expertiză despre calitatea acestora, în condițiile  în care, potrivit procurorilor, circa 25% din banii alocați pentru proiectul de reabilitare  au fost decontați pentru lucrări fictive.





Cert este că la doar patru ani de la finalizarea lucrărilor de reabilitare din acest proiect, Consiliul Județean Constanța a obținut finanțare europeană nerambursabilă pentru același obiectiv: reabilitarea clădirii muzeului, însă ar fi vorba despre alte lucrări.





Cine este Mara Construct, societatea conectată la bugetul CJC și obișnuită să fraudeze banii europeni





Societatea Mara Construct a fost înființată în anul 2007 de către Sanda Ciocoiu, mama finei de cununie a lui Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJC.





În 2011, firma a fost preluată chiar de fina de cununie a șefului CJC, Maria Cătălina Lăpăduș. Conform procurorilor, aceasta a fost asociată într-o firmă cu soția lui Nicușor Constantinescu.





După anul 2010, Mara Construct s-a mufat la banii publici, derulând mai multe contracte de lucrări cu banii pe care Consiliul Județean Constanța i-a obținut din fonduri europene. Este vorba de reabilitarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani, a clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sau a Cetății Capidava.









În toate cele trei cazuri, procurorii au arătat că a existat același mod de operare pentru spălarea banilor europeni.





În dosarul care vizează reabilitarea monumentului Tropaeum Traiani și a cetății Capidava, Dima Constantin, administratorul societății Mara Construct, și-a recunoscut faptele de care era acuzat:





“Inculpatul Dima Constantin a recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că după ce recepționa sumele de bani de la inculpatul Petrache Lucian, se întâlnea, de regulă în zona magazinului Brick din Constanța, cu Fronescu Nicolae Stelian, membru din partea Partidului Social Democrat în cadrul Consiliului Județean Constanța căruia îi dădea la rândul său banii primiți de la Petrache Lucian”, au consemnat procurorii în rechizitoriu.





În acest dosar, o verigă a grupării infracționale, consilierul Nicolae Stelian Fronescu, s-a sinucis aruncându-se de pe un bloc de 10 etaje aflat în construcție. Toate detaliile le puteți citi AICI.





În dosarul care privește reabilitarea MINAC, Dima Constantin, administratorul Mara Construct, este acuzat de fals în declarații, folosire cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, evaziune fiscal, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat.





Cine sunt firmele fantomă





Conform procurorilor DNA, societățile fantomă folosite în operațunea de spălare a banilor europeni erau firme fără angajați, cu alte obiecte de activitate și conduse de proxi din Republica Moldova, Ucraina sau Guineea. De asemenea, trei din cele patru firme nu au depus niciodată bilanțuri contabile.





Una dintre societățile fantomă, care pe hârtie făcea lucrări de construcții la MINAC, avea obiectul de activitate „Intermedieri în comerţul cu textile, confecţii din blană, încălţăminte şi articole din piele”.





“În concluzie, în perioada 11.06.2011- 14.12.2011, în care au fost achiziţionate lucrările de reabilitare a clădirii Muzeului Naţional de Istorie Naţională şi Arheologie din municipiul Constanţa, lucrări care ar fi fost prestate de cele patru societăţi furnizoare ale inculpatei SC Mara Construct SRL, respectiv SC Alpha Construct Mondial Explorer SRL, SC Unprim Auto Proiect SRL, SC Danliv Concept Construct SRL şi SC Petraprod Steel SRL, niciuna  dintre acestea nu figura cu vreun muncitor calificat sau necalificat care să fi fost angajat cu contract individual de muncă, în condiţiile legii”, notează procurorii în rechizitoriu.





Mai mult, administratorii societăților fantomă au recunoscut în fața procurorilor implicarea în circuitul fraudulos descris în rechizitoriu.





“În continuare, administratorii societăţilor fantomă au recunoscut fără rezerve implicarea în circuitul fraudulos descris mai sus, declaraţiile de recunoaştere ale acestora reprezentând probe suplimentare în ceea ce priveşte fictivitatea prestaţiilor societăţilor fantomă în beneficiul SC Mara Construct SRL”, se mai arată în rechizitoriu.





Dosarul se judecă în timp ce un alt proiect de reabilitare a MINAC este pe cale să fie pierdut





Dosarul penal a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța pe 19.04.2016 și până în acest moment nu există nicio soluție dată de judecători. Între timp, în iulie 2016, Consiliul Județean Constanța semna un alt contract de finanțare pe fonduri europene pentru reabilitarea aceleeși clădiri a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Proiectul are o valoare de aproximativ 4,2 milioane euro și, în acest moment, se află la a doua licitație lansată pe platforma de achiziții publice, pentru că la prima strigare s-a prezentat doar o firmă cu o ofertă neconformă. Proiectul de restaurare are o valoare de 19.521.820,91 lei (aprox. 4.187.614 euro), din care contribuția proprie a beneficiarului este de 388.176,94 lei. Lucrările trebuie finalizate până în februarie 2022.


Articolul Bani europeni cărați cu sacoșa și spălați prin firme fantomă. Cum arată frauda patentată la Constanța apare prima dată în .