DEMEHAȘISTE – Schițe interzise: ‘Cabinet Medical’, ‘Șeful’, ‘La smuls iarba’ și ‘La normare… se reglează avansul’, de Sebastian Ursu

DEMEHAȘISTE – Schițe interzise: ‘Cabinet Medical’, ‘Șeful’, ‘La smuls iarba’ și ‘La normare… se reglează avansul’, de Sebastian Ursu

Din cartea DEMEHAȘISTE – Schițe interzise interzise, a lui Sebastian Ursu, am selectat alte patru întâmplări:


Cabinet medical


Analizele de faci,

Dacă-⁠i bai, mai bine taci!


„Cabinet medical”… Mişcare multă… vânzoleală… bine, acum poate exagerez… că am auzit că unii i-⁠ar spune punct sanitar… „Băi, Mitule, un’te duci în timpu’ programului?…” „Să-⁠mi iau tensiunea la punctu’ sanitar”… Da’s cazuri rare… mă gândesc că numai ăştia cu tensiunea se duc la punctu’ sanitar…


În sfârşit, multă lume… salariaţi de toate naţiile… că, dacă nu ştii, noi suntem „internaţionali”, dom’le… un fel de indo-⁠euro­peano-⁠danubiano-⁠pontici… Da’, practic, mai mult indo-⁠europeni, domnule… fatală combinaţie…


Toată lumea cu dosarele medicale sub braţ… Cuminţi… că dacă se greşeşte… nu primeşti apt de muncă şi mai e ceva: trei asistente la 100 de oameni… cam puţin, domnule… De, am avut şi doctori… da’ nu prea au rezistat… la noi sunt condiţii grele de muncă… concurența, stresul… toate adunate, dai în altele…


Da’ am avut doctori buni, să ştii… pe cuvânt… Era unul care, dacă făceai puţin scandal, îţi dădea şi bani… Bine, vorbea şi san­scrita omu’, de-⁠aia nu prea înţelegea bine, da’ sufletist… Punea suflet, că era ortoped de specializare… se săturase omu’ de mâini rupte, picioare rupte… Îţi spunea din prima „ţi-⁠l tai io, să nu mai umbli şi pe la alţii”… că ajunsese salariatul să-⁠şi ia bilet de voie şi să fugă pe poartă într-⁠un picior de frică, în caz de vreun accident, ceva… Pe unu’ l-⁠a operat la picior şi pe om săracu’ îl durea spatele, că ridicase o piesă de metal şi rămăsese blocat… Parcă-⁠l văd… „N-⁠ai probleme cu spatele, ai probleme cu piciorul… io’s ortoped… Uite! Na, vezi?! Ai bătături… Operaţie, scrie pe tine”… Îţi dai seama, dacă îşi revenea omu’… mai avea scăpare… dacă nu…


Mai era unu’ mai în vârstă… Experiență, domnule, clasa întâi… În clasa întâi, cică disecase prima broască… zice lumea… te lua uşor… Ce probleme ai? Ia zi… Aha, cu spatele şi eşti puţin constipat… Uite, ia o aspirină şi până acasă eşti ca nou… Nu ştiu dom’le de unde avea ăsta… din afară cred… aspirină pentru spate, aspirină pentru rinichi, inimă, ficat, cap, mână, picior, aspirină pentru constipaţie şi aspirină pentru enterocolită, cistită şi altele… iar pe răni praf de aspirină cu sare de mare… revoluţionar, domnule… da’ am scăpat şi de ăsta…


În fine, la vizita medicală… emoţii ca la şcoală „băi, eu am intrat la auz… şi aia m-⁠a-⁠ntrebat dacă nu văd bine, că unde mă aşez?” „Băi, eu am băut două cafele, am făcut glicemia şi… 80 frate… Altu’, „băi, mie îmi place la gelat…” „Unde, mă, la gelat?” „În camera aia, frate… Intri… înăuntru o asistentă te pune să te dezbraci, te dă cu gel şi pune nişte ventuze pe tine”… navalistu’ tot navalist… Nu chiar toţi înţelegeau procedurile…


Acum, după toate zvonurile, cică vin trei ingineri… unu’ de la vopsitorie, unul de la electrică şi unul de la tubulatură… că au rămas două posturi de doctori libere şi se ocupă prin concurs… şi ăştia au experienţă în producţie… Unu’ dintre ei are doctoratul în mecatronică… ăsta ia sigur… celălalt nu se ştie care cum… În­cet-⁠încet, se formează ei. Că avem nevoie… la trei asistente, măcar doi doctori… ce naiba…


Se vehiculează că demehașu’ ar avea puncte sanitare în tot șantieru’… şi dacă nu se ocupă posturile de doctori de la cabinet, îl închide până la urmă… Băi, frate, da’ nu toţi suferă de tensiune… pe bune… Nu-⁠i normal.





Şeful


Şeful e un compromis,

La ce viaţă ţi-⁠a promis

Şi un vector prea profund,

Când în viaţă-⁠i muribund.


Pe şeful meu îl cheamă demehaş, pe şeful lui îl cheamă demehaş, la Asamblare e un şef pe care-⁠l cheamă tot demehaş…


Dacă mă întrebi pe mine… ăsta e rolul şefului: de a fi peste tot în acelaşi timp… chiar şi prin interpuşi (dacă mă-⁠nţelegi)… da’ cine mă-⁠ntreabă pe mine?


Vezi, dacă n-⁠ai fost dotat cu puţină glagorie… rămâi pălmaş… că n-⁠ai aptitudini de leader domnule… Nu ai şi gata… La demehaş lucrează mii şi mii de oameni domnule… găseşti şi negri, dacă mă-⁠nţelegi… dacă-⁠i cauţi prin tancuri când se sablează…


Domnule, eu am învăţat un lucru… şefu’ trebuie să fie altfel… el ia decizii… taie în carne vie dacă e necesar… dacă nu-⁠i musai, tot trebuie să facă ceva… Se ia de tine să-⁠ţi bage minţile-⁠n cap că tu nu gândeşti… tu execuţi… Da’ nu te superi că el îţi dă păpica pentru „puradei”… Are grijă cel de sus să se facă dreptate… când trebuie…


Azi aşa, mâine aşa… Şeful meu, demehaş… s-⁠a îmbolnăvit… mă gândesc că i s-⁠a făcut rău la-⁠nceput… nu s-⁠a tratat la timp… şi pac… dintr-⁠odată, domnule… moale, moale… S-⁠ajungă pe patu’ de moarte… nu altceva. Au venit doctori din afară, îţi dai seama… nimic, frate… Dă-⁠i cu descântece, dă-⁠i cu aghiazmă să piară bles­temele… Mai rău… şi mai rău… Mai trebuie să vină preotu’ să-⁠i facă sfânta împărtăşanie… da’ e greu… că nu se ştie dacă-⁠i de rit de apus sau de răsărit…


Să-⁠ţi spun drept, mie-⁠mi pare rău… c-⁠a fost un şef bun… Domnule, dac-⁠ajungeai la el cu o problemă de afaceri, de exem­plu… ţi-⁠o rezolva cât ai zice peşte… om te făcea… că era sufletist şi te lăsa la el în curte să faci ce vrei… şi-⁠apoi dacă erai şi tu băiat… te plătea regește… Acum toţi au uitat, frate… da’ ştii cum e şi lu’ Dumnezeu tot oamenii buni îi plac.


Da’ nu mor caii când vor câinii până la urmă… la boala lungă şi grea… o minune de la Domnul şi te pui pe picioare în doi timpi şi trei mişcări… Bine, încă n-⁠am văzut minunea, că îţi dai seama… e confidenţial… Da’ se-⁠aude… Se-⁠aude că într-⁠o ţară îndepărtată, nordică mai precis, ar fi un terapeut de ăsta cu energii… ştii tu… Mai zice lumea c-⁠ar fi interesat să-⁠l pună pe demehaş pe picioare, frate… da’ cică cu o condiţie… să se boteze pe ritu’ lui… Nemiloasă condiţie, domnule… Cum ar veni… eu te fac bine, domnule, da’ faci cum vreau eu… adică te-⁠nchini cum mă-⁠nchin şi eu…


N-⁠am scăpat nici acum… că asta era de pe vremea turcilor… Te-⁠nchinai ca ei… mai erai om, dacă nu… unde-⁠ţi stăteau picioarele, îţi stătea şi capul…


Oamenii ce să zică… aşteaptă… ori la bal ori la spital… da pentru noi… ce să zic – c-⁠o fi bine, c-⁠o fi rău, tot trebuie să bei un pahar în cinstea lui… că mai mult ca sigur sufletul nu moare niciodată… şi şefii noştri, aşa cum îi vezi şi-⁠i vede toată lumea, sunt de caracter domnule… nu se schimbă niciodată…




La smuls iarba


„Un’ te duci tu, Mitule?

La smuls iarbă, domnule… beheee!”


Vorba unui muncitor de la vopsitorie, pe nume Mitu: „La smuls iarba, frăţică, să le dea Dumnezeu sănătate… că le vedem şi noi pe sclifositele alea din pavilion cu fundurile-⁠n sus… Distracţie la maximum”.


Şi-⁠avea dreptate omul… Ce satisfacţie mai mare poate avea un muncitor, decât să privească nişte „muieri” şi nişte obosiţi de la TESA smulgând iarba cu fundurile-⁠n sus… de pe calea de acces a macaralei… că iniţiatorii acestei activităţi, de altfel de „laudă”, s-⁠au gândit… dacă sare de pe șine o macara de 500 t, suntem ter­minaţi… Păcat că nu le-⁠a zis nimeni ce terminaţi sunt şi dacă nu sare…


Anunţ… e-⁠mail… Vineri dimineaţa la smuls iarba de pe lângă șinele macaralei…” Iar, mă? mă gândesc. Ăştia nu se satură nicio­dată?… Parcă-⁠l văd pe Mitu cu ochii ieşiţi din orbite, stând pe lada de scule, ca să vadă mai bine…”


Cum să fac, domnule… că-⁠i mare deranj… Îmbracă-⁠te în salopetă, ia-⁠ţi bocancii-⁠n picioare, pune-⁠ţi casca… Băi, zici că te-⁠au înrolat ăştia la infanterie, frate… Eu am spus şi repet… Activităţile astea se fac în folosul muncitorului sărac care n-⁠are bani de spectacol pe bune… Na, sunt bărbat… că-⁠mi place şi mie să văd femeile trebăluind… cum zice Mitu, cu fundurile-⁠n sus… da’ să mă ferească Dumnezeu, nu în salopete şi cu cască de protecţie.


Vrei, nu vrei… hai la cheu… că ne-⁠aşteaptă producţia… Spe­cialiştii spun că muncitorul are nevoie şi de divertisment… păi, dacă-⁠i bal, bal să fie atunci… mă gândesc… Îmi pun bocancii şi ies din birou…


Dau ochi în ochi cu ăla cu ramenu’ (altă istorie)… întârziase… zic… Hello Mr. Y… Ăsta face ochii mari, pune capu’ în pământ şi zice… Clean, clean time… roboțelu’ speriat… Îl întreb dacă vrea să-⁠l aştept, ca să nu se plictisească… zice că nu poate să meargă, că e obosit şi-⁠l doare capu’… Înainte să mai zică ăsta ceva, îi spun… Stai liniştit, că te ajută fratele tău… Îl ajut să se aşeze pe scaun… şi-⁠o zbughesc repede la cabinetu’ medical să iau o pastilă pentru bolnav… c-⁠aşa-⁠i frumos… şi mai trece din timp…


În sfârşit… până ajung la cabinet, până iau pastila… se cam termină şi smulsul ierbii… Mă gândesc… frate, scăpai şi de data asta… hai, repede la bolnav cu pastila, să terminăm cu caterinca. Urc la etaj… bolnăviorul parcă intră în pământ… Caut, peste tot nimic…


În spatele meu… deodată şefu’… tună… Dacă toată lumea se conformează şi merge la smuls iarba, uitaţi, ăsta se face că ia pastile… că-⁠i bolnav… poate-⁠l doare ceva… în cot de exemplu… de noi… ca să nu zic altceva… Asta nu poate să rămână aşa… Asta se sancţionează… se uită la mine şi rânjeşte…


Nici n-⁠apucă bine să-⁠şi termine urările, că lângă mine (nu ştiu de unde) apare boss-⁠ul afectat şi-⁠mi ia pastila din mână… Mulțumesc, zice… se uită la şefu’ meu… „Good man, very good man!” şi se-⁠ndreaptă spre birou… Yee, îngână ceva şefu’ în spatele lui… Se-⁠ntoarce către mine şi zice… Da’ nu puteai, mă, să spui… îmi dădeai un telefon… că veneam şi eu… găseam eu cu ce… altă­dată mă anunţi şi pe mine în cazuri de astea… extreme…


Hai, treceţi la treabă, că s-⁠a terminat spectacolul… bine zis, mă gândesc… Da’ cu sancţiunea zic… mai sancţionăm pe cineva?





La normare… se reglează avansul


De cine-⁠a fost țeapa reglată,

După faptă şi răsplată…


Fişa postului… îmbunătăţită… Toată lumea a auzit de nor­mare… Nu? Nu dau definiţia, ca nu cumva să jignesc involuntar inteligența cuiva… deşi inteligența cuiva e posibil să mă jigneas­că… sistematic. Da’ totul e relativ… ca şi normarea de altfel…


Băieţii ăştia s-⁠au gândit din nou la noi… Dar să ştiţi că şi noi ne gândim la voi în fiecare zi… Să vă dea Dumnezeu sănătate… Adevărul e că, după o vară toridă în care noi, „obosiţii de la TESA”, a trebuit să facem un cordon în faţa mulţimii flămânde la cantină… care oricum nu mai respecta programul de pe la fără un sfert… Că am uitat să vă spun… un barosan inteligent (ăştia sunt aproape pe cale de dispariţie) s-⁠a gândit: „Băi, dacă producţia nu munceşte de la fără un sfert, să-⁠i scoatem şi pe ăştia din pavilion, ca să ştim o treabă…” Deci, după toată tevatura şi tot scandalul penibil iscat… Un alt barosan gânditor a grăit: „Prea multă pauză au luat băieţii ăştia, să le dăm din nou încărcare, că treaba tot trebuie să şi-⁠o facă într-⁠un fel sau altul…


Aşa că normare, fraţilor… De fapt… normare o numesc unii care… habar n-⁠au ce-⁠i aia normare… da’ noi ne-⁠am prins… Uite-⁠aşa… cum îi şade economistului, IT-⁠istului şi juristului să facă ture de noapte lângă salariaţii din hală și să le cronometreze mişcările… Acum, hai să fim serioşi, că dacă economistul întreabă pe mecanic ce face, ăsta poate să-⁠i spună orice… Era unul care plimbă un furtun la un moment dat şi… când l-⁠au întrebat băieţii ce şi cum, le-⁠a răspuns că vrea să schimbe o valvă la coșu’ de fum… şi răspunsul pe măsură… Schimb-⁠o frate, dacă trebuie, trebuie…


Deci activitate pe obosiţi… zi şi noapte acelaşi lucru… acum munceşte… acum îşi pregăteşte sculele… acum ia pauză… chin, frăţică, fiindcă nu toţi sunt în cunoştinţă de cauză… şi pe bună dreptate…


Toată lumea frustrată, îngândurată… se mai fac glume, da’ aşa… un fel de haz de necaz… În schimb rapoarte, statistici peste statistici… la greu… Măcar vorba unui coleg „bine că facem ore”…


Bine că facem ore… luni dimineaţa… tura de noapte… Lasă, zic… trece repede… Până la urmă ne împrieteniserăm şi cu muncitorii… nu mai erau aşa crispaţi ca la început… şi-⁠apoi fiecare dintre noi a mai învăţat câte ceva… de aceea personal mă recomand… jurist construcţii navale (un fel de navalist cu atribuţii de TESA în domeniu juridic)…


Bunul meu prieten şi coleg… o minte sclipitoare de altfel… se tot ţinea de șotii, de-⁠l cunoşteau cam toţi din zonă… Ce să spun… după normare a devenit vedetă, domnule… îl cunoştea tot şantierul şi jumătate din judeţ… Da’ avea şi de ce… Ora 03:30, pac, deodată salariaţii alarmaţi… Vine supracontrolul… O mână de barosani în frunte cu mai marele Boss inspectau locurile de muncă… Eu cred că ieşisem la ţigară… Dar mi-⁠au povestit unii după aceea…


Deci, bunul meu coleg… ori nu ştia ori, nu s-⁠a prins cine sunt… Tiptil-⁠tiptil… la spatele lor… Îl confundă pe unul care se aplecase să urmărească o activitate de producţie cu un alt coleg de-⁠al nostru şi… să-⁠nceapă distracţia, tăticuţule… Se pregăteşte omul şi… pac… îi reglează la un barosan avansu’… da’ aşa, cu sete, de nu i se mai vedea degetul… şi zice… Te-⁠am prins, Cutărescule!…


Băi, da’ ce-⁠i ăla avans?… că ăştia mureau de râs şi eu nu ştiam de ce… până m-⁠am dumirit, mi-⁠a explicat unu’ cum stă treaba… Mare bandit, zic, colegul ăsta al meu… Cică sări barosanul în sus de-⁠un metru, strigând… „What the fuck? What the fuck?” da’ se linişti repede, că ăsta cu pricina dădea să se scuze în toate limbile pământului…


Asta ca asta, zice unu’, da’ dacă-⁠l confunda cu mai marele boss? Ee?… nu vorbea Cutărescu singur ca un nebun mergând către poartă?…Da’ să ştii că nu se termină aici, că toată hala îi era recunoscătoare şi-⁠n pavilion avea fani… aşa mulţi, că nu mai ieşi vreo două săptămâni din birou… sperând s-⁠o comită altu’ mai bine ca el… să-⁠l uite lumea…


Da’ eu zic… Să-⁠ţi dea Dumnezeu sănătate, barosane, că ne-⁠ai spălat de ruşine şi le-⁠ai adus aminte ăstora de practicile autoh­tone… la vremuri mai tulburi…




Celelalte episoade din DEMEHAȘISTE – Schițe interzise, autor Sebastian Ursu, publicate de cotidianul Mangalia News, pot fi citite aici.


Pentru a-și procura volumul DEMEHAȘISTE – Schițe interzise, cititorii din România pot folosi acest link al Editurii Coresi. De asemenea, pot veni direct la Editură, pot suna la telefonul 0722 156 408, sau pot scrie la info@epublishers.info sau coresi@coresi.net


-VA URMA-




Mangalia News, 20 ianuarie 2019.




The post DEMEHAȘISTE – Schițe interzise: ‘Cabinet Medical’, ‘Șeful’, ‘La smuls iarba’ și ‘La normare… se reglează avansul’, de Sebastian Ursu appeared first on Mangalia News.