Învățământul românesc, cu multe lacune

Învățământul românesc, cu multe lacune

Învățământul românesc are fără doar și poate multe lacune, iar incompetența acestuia este vizibilă într-un raport recent al Băncii Mondiale. Din cei 12 ani petrecuți în sistemul educațional românesc, trei ani și patru luni reprezintă un interval mort, în care elevii nu învață absolut nimic. Rezultatele au fost obținute după ce specialiștii de la Banca Mondială au suprapus rezultatele testărilor internaționale, la care țara noastă participă din anul 2000, pe durata de studii efectuate până la 18 ani.



România nu stă prea bine la capitolul învățământ atunci când vine vorba despre testările internaționale (PISA), cu toate că facem mai multă școală decât alte state europene.Țara noastră se clasează pe ultimul loc din Uniunea Europeană, atunci când vorbim despre aceste testări. O altă problemă cu care se confruntă 42 % dintre elevii români este analfabetismul funcțional. Acest lucru, ne aduce un loc fruntaș rușinos în clasamentele europene. Nici la capitolul abandonului școlar nu ne descurcăm prea bine. Potrivit Eurostat, în 2016, România se afla pe locul trei în Uniunea Europeană, înainte de Spania și Malta. Pe lângă toate aceste aspecte ale învățământului românesc atmosfera din cadrul unităților școlare nu mai este cea de respect, onoare și demnitate. Și dacă acest fundament nu mai există, ce așteptări mai putem avea..?


Dacă facem un exercițiu și aruncăm o privire către Finlanda care este performerul absolut, observăm că are unii dintre cei mai bine pregătiți profesori din lume. Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală și pus apoi în slujba țării.


Potrivit lui Michael Barber, expert în educație, sistemele educaționale de succes au în comun faptul că acordă un statut important profesorului și au „cultura” educației. Realizatorii studiului concluzionează că finanțarea educației este importantă, însă nu la fel de mult precum atitudinea societății față de educație.


Reporter: Sondra Sandu ; Imagine: Zarif Armanbet

loading...