„Mi-am petrecut Paștele în Mangalia, la ai mei, iar luni m-am văzut, la un ceai, cu niste prieteni care au afaceri in zonă. Discutia s-a dus spre problema litoralului românesc: Cum opresti turistii in tara, sa nu mai mearga la bulgari. Iar eu le-am spus parerea mea: Fără un plan de țară pentru turismul romanesc, nu se poate.
Un plan care sa aiba un obiectiv clar – cresterea ponderii turismului in PIB – cu obiective secundare/kpi – numar sosiri turisti straini, numar turisti romani, numar innoptari turist strain/roman, suma cheltuita, in medie, de un turist strain in România si de un turist român.
Litoralul romanesc nu se poate compara cu cel din Bulgaria dintr-un motiv simplu: sezonul la noi dureaza doua luni (iulie si august), in timp ce la bulgari tine cinci luni (mai, iunie, iulie, august, septembrie).
La noi, proprietarii incearca, in cele doua luni, sa-si amortizeze investitiile si sa maximizeze profitul, in timp ce bulgarii au “luxul” unei perioade mai mari. De aceea preturile sunt mai mari la noi, iar serviciile mai proaste. Si pentru ca fragmentarea la ei, in ceea ce priveste investitorii, e mult mai redusa decat e la noi.
Si asta vine din strategia diferita pe care au avut-o vecinii nostri. Bulgarii au construit si au privatizat litoralul cu investitori nemti, in timp ce la noi, orice “cârnățar” care a vrut un hotel pe litoral, fara sa aiba habar cum se face turismul, s-a incris la licitatii si a castigat. Ulterior nu a investit, nu a stiut sa opereze, lasand spatiile hoteliere sa se degradeze.
De ce e o nevoie de un plan de tara? Pentru ca nu se poate altfel, iar orice initiativa individuala, fie ca vorbim de Mangalia, Eforie, Mamaia, Costinesti, Navodari, nu are puterea de a extinde sezonul la 3, apoi la 4 si in final la 5 luni.
Romania are in jur de 5% din PIB generat de Turism. Bulgarii aveau 10%, inainte de pandemie. Grecia, 20%, iar Croatia, 25%. PIB-uri diferite, ca dimensiune, țări diferite, niciuna din ele neavând populatia Romaniei. Si nici diaspora pe care o avem noi.
Turismul din Romania ar trebui “spart” în:
1. Turism de litoral
2. Turism de munte
3. Turism de Delta
4. Turism de tip city-break (Bucuresti, in special)
5. Turism de tip cultural/traditii/manastiri/biserici
6. Ecoturism/Apuseni
6. Turism de divertisment
7. Turism medical.
Toate astea pot genera 10% din PIB, adica $35 miliarde. De la $17 miliarde, cat e azi. 18 miliarde in plus inseamna venituri din taxe si multe, multe locuri de munca.
Guvernul trebuie sa stabileasca tinta, termenul de atins, milestone-urile intermediare, sa numeasca UN singur responsabil pentru fiecare din cele 7 categorii, profesionisti, care au un singur obiectiv: sa-si atinga KPI-urile, sustinand investitorii din domeniu.
Daca sunt buni, trec de la un guvern la altul, indiferent cine e la guvernare. Nu sunt buni, pleaca acasa. Un singur sef peste ei care doar urmareste indicatorii si alinieaza restul ministerelor cu ce e nevoie, legislativ, facilitati, pentru a atinge obiectivul de 10% din PIB.
De ce nu o fac? Habar nu am. Poate pentru ca sunt destul de multi “cârnățari” care inca mai spera sa dea lovitura cu hotelul lor in paragina de la mare/munte si nu vor sa-i supere, poate le lipseste viziunea, poate sunt alte motive. Dar sa nu cresti turismul la 10% din PIB, la ce conditii naturale avem, la cati suntem, ca populatie, la ce diaspora avem, e o greseala majora.
Ieri, cand am revenit la birou, un coleg care a petrecut Paștele in Bulgaria se plângea: Băi, nene, la noi totul e dublu. Am mâncat, orice, in Bulgaria cu 50 de lei de persoană; am venit in România si ne-am oprit la locatia x, am dat 100 de lei de persoană, fără să comandăm cine stie ce.
Șah-mat!”
Orlando Nicoară.
Mangalia News, 09.05.2024.
The post Orlando Nicoară: „Cum oprești turiștii în țară, să nu mai meargă spre alte destinații? Fără un plan de țară pentru turismul românesc, nu se poate!” appeared first on Mangalia News.
