Primarul din Agigea, acuzat de abuz în serviciu. Primul termen al procesului

Primarul din Agigea, acuzat de abuz în serviciu. Primul termen al procesului
Cristian-Maricel-Cirjaliu-Agigea




Primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, este acuzat, de procurorii DNA, de abuz în serviciu. Primul termen al procesului a început miercuri, 16 septembrie, la Tribunalul Constanța, cu o amânare. Avocatul unei părți a cerut o amânare din motive medicale. Următorul termen este 11 noiembrie.





Cristian Maricel Cîrjaliu a fost prezent la tribunal, la termenul respectiv.





Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța l-au trimis în judecată pe Cîrjaliu, la data faptei și în prezent primar al comunei Agigea, județul Constanța, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. De asemenea, a fost trimisă în judecată și Ancuța Calust, la data faptei și în prezent secretar al comunei Agigea, județul Constanța, pentru comiterea infracțiunii de complicitatea la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:





„Inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 m.p., inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea.
Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel.
În demersul său infracțional, edilul a fost ajutat de inculpata Calust Ancuța care, în calitate de secretar al comunei Agigea, a avizat pentru legalitate proiectele celor două hotărâri și le-a contrasemnat ulterior.
Prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus.”





Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.





Ziarul Constanța 100% a scris despre aceste fapte încă din 2018.





Povestea începe prin anii 60, când, în zona despre care vorbim, și în care se află acum două cherhanale, pe care vă invităm să le invitați (din auzite, se mănâncă bine la ambele). În perioada despre care discutăm, zona era celebră pentru pescuit. Exista chiar și cherhana, exploatată de Întreprinderea Constanța. Prin anii 80, statul român decide construcția digului de sud al Portului Constanța, iar în 1982, pe cale de consecință, se întocmește proiectul cu titlul „Modernizare cherhana pescuit marin. Amenajare platformă la rădăcina digului de sud Agigea”, al cărei beneficiar este Întreprinderea Piscicolă Constanța.





Anul 1990 aduce schimbări radicale în economie. Întreprindere Piscicolă Constanța se reorganizează, prin HG 1353/1990, și devine societatea pe acțiuni Marea Neagră. Activul din Agigea ajunge să aparțină, succesiv, acestui SA, apoi Condemar și Sarda Fish. Aceasta dobândește activul în anul 2003, perioadă din care începe să achite impozit pe teren și clădiri.





Povestea se complică peste câțiva ani.





„Pe 29 august 2011, autoritatea locală emitea Certificatul de atestare fiscală nr. 16.410, în care se arăta, negru pe alb, că Sarda Fish figurează cu bunuri constând în teren intravilan pe strada Meduzei nr. 4, suprafața în proprietate de 8.627,88 mp, la care se adăugau cinci clădiri (cherhana, dormitor și anexe). În aceeași zi, primarul din Agigea, juristul Cristian Maricel Cârjaliu, elibera adeverința nr. 16.415 în care consemna că Sarda Fish ”figurează înscrisă în registrul agricol al comunei Agigea, la poziția 23, vol. II, tip IV, sat Agigea, pe strada Meduzei nr. 4, fostă strada Cherhana, cu imobile și 8.627,88 mp teren intravilan proprietate”. În anul în care adeverea că terenul din golf este proprietatea Sarda Fish, Cristian Cîrjaliu, acționând ca primar al comunei, a emis Dispoziția nr. 440/2011 privind organizarea acțiunii de inventariere a bunurilor ce aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei Agigea. În urma acestei acțiuni, a fost adoptată hotărârea de Consiliu Local nr. 92/19.03.2012 privind însușirea și aprobarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al comunei Agigea. Consilierii au votat, de fapt, o listă cu aproape 1.000 de poziții, în care se găseau diferite bunuri private ale comunei. Nimeni dintre votanți n-a verificat cum a dobândit comuna aceste bunuri trecute în inventar. Însă, ulterior, în spațiul public au apărut mai multe plângeri ale unor cetățeni din Agigea, care spuneau că Primăria le-a luat terenurile cu japca. Primarul nu și-a bătut capul să dezmintă, dar nici organele judiciare să facă lumină. Vedeți AICI un videoclip cu relatarea unui cetățean.”, scriu jurnaliștii de la Ordinea.ro, care au documentat povestea.





În anexa hotărârii, la poziția 831 se afla și un teren de 8.940 de metri pătrați, pe strada Meduzei nr. 6, învecinat la nord cu domeniul privat al comunei, la vest cu un drum de acces, iar pe laturile de sud și est, cu Marea Neagră. Jurnaliștii citați spun că, în realitate, terenul de pe strada Meduzei nr. 6 se suprapunea peste întregul teren al firmei Sarda Fish, de pe strada Meduzei nr. 4, revărsându-se, în plus, peste o parte din plajă. Or, prin Constituție, plajele sunt incluse în proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă, a statului.









Dacă lucrurile vi se par prea tehnice, încercăm să le simplificăm. Ce s-a întâmplat, de fapt? Niște terenuri, proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale, care se supune Legii 215/2001, și care sunt trecute în proprietatea comunei printr-un vot al consilierilor și printr-o inventariere a acestora. Modalitate care, subliniem, nu este prevăzută de lege.





Jurnaliștii de la Ordinea.ro au identificat trei probleme.





1. Dispoziția primarului se referea la inventarierea, la grămadă, a bunurilor publice și private. Legea 213/1998 obligă UAT-urile să inventarieze doar proprietatea publică. Inventarele bunurilor publice se însușesc de UAT-uri prin hotărâri de Consiliu Local. Mai departe, atestarea dreptului de proprietate publică se face prin Hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial al României, care este practic titlul de proprietate în cauză. Această procedură se aplică doar pentru drumuri publice, piețe publice, trotuare publice, școli publice și altele asemenea. Nicăieri nu spune Legea 213/1998 un cuvânt despre inventarul bunurilor din domeniul privat. În cazul de față, s-a dat dispoziție pentru a se face inventar și cu bunurile private.





2. În HCL 92/2012 se vorbește despre „însușirea și aprobarea inventarului”, deși legea folosește numai termenul „însușire”, cu sensul de însușire a inventarului, nu a bunurilor.





3. S-a inventariat terenul de pe strada Meduzei nr. 6, iar nu terenul de pe strada Meduzei nr. 4 care aparținea Sarda Fish. În realitate, vorbim de un singur teren, iar nu de două. După această găselniță, Primăria Agigea a redenumit strada Meduzei, care acum se numește Aleea Golfului, iar proprietățile au primit alte numere de nomenclator stradal.





Lucrurile nu se opresc aici. Terenul din golf este înscris în cartea funciară 110525 a localității Agigea, iar în 2013 a fost dezmembrat în 7 loturi mai mici. Sarda Fish a fost chemată să încheie contract de concesiune pentru unul din cele 7 loturi care cuprindea cherhanaua și anexele sale. Un lot a ajuns la o firmă care a construit acolo o cherhana, Golful Pescarilor, iar celelalte au fost scoase la licitație de Primăria Agigea. Sarda Fish a blocat procedura și a depus o plângere penală.





Spuneam că terenul din Golf a fost deținut succesiv de Întreprinderea Piscicolă Constanța, SC Mare Neagră SA, SC Condemar SA și SC Sarda Fish SRL, aceasta din urmă plătind taxe și impozite pe terenul respectiv. Ba mai mult, în anul 2011, primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, a emis un document oficial în care se arăta că Sarda Fish deține în proprietate clădirile și terenul în suprafață de 8.627,88 mp, de pe strada Meduzei nr. 4.





Se întâmplă însă ceva ciudat. Autoritățile locale din Agigea înființează, în nomenclatorul stradal, o nouă adresă: strada Meduzei nr. 6. Cam ca-n Caragiale. Aici trebuia să fie, potrivit actelor, un imobil-teren în suprafață de 8.940 mp, dar, în realitate, terenul creat din pix îngloba întreaga suprafață deținută de Sarda Fish și cuprindea și puțin din plajele din vecinătate. Prin HCL nr. 92/19.03.2012, terenul a fost însușit prin vot în domeniul privat al localității, fără să fi fost dobândit legal de administrația locală, prin cumpărare sau prin alte modalități înscrise în lege. Sarda Fish și statul român au fost deposedate așadar de bunurile lor. De ce e important terenul acesta, de ce atâta bătaie de cap? Sarda Fish este societatea sub care funcționează Pescăria lui Matei, un restaurant care deja își crease faimă și era căutat de către o mulțime de clienți. Și care declară profit și plătește taxele și impozitele aferente atât bugetului locale, cât și bugetului de stat.





Așa cum vă spuneam, Primăria Agigea a dezmembrat terenul însușit în șapte loturi mai mici și s-a apucat de licitații obscure. În zonă, pe unul din aceste terenuri, va apărea un nou restaurant, Golful Pescarilor.





„Potrivit actelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea cunoscută acum sub numele Golful Pescarilor SRL a fost înființată de Stere-Ianis Caracotă pe 8 martie 2013, sub numele inițial Cherhana Bibanu SRL. Primul sediu social a fost declarat în Agigea, pe strada Lebedei nr. 2, biroul 1, într-un spațiu obținut prin contract de comodat de la SC Acvamar Grup SRL. Societatea din urmă avea legături strașnice cu administrația Cârjaliu. Astfel, în anul 2010, Acvamar Group SRL concesionase Lacul Agigea de la Primărie. Imediat după înființare, Cherhana Bibanu SRL s-a înscris la o licitație organizată de Primăria Agigea în vederea concesionării unui teren de 1.700 mp, de pe strada Meduzei nr. 6, lotul 5. Vorbim aici de o felie din terenul naționalizat prin vot, în împrejurările relatate mai sus. De regulă, licitațiile publice de acest tip durau o lună de zile. Or Cherhana Bibanu s-a înființat pe 8 martie 2013, iar fix după o lună, adică pe 8 aprilie 2013, a câștigat licitația. Dar ce noroc fabulos! Ce intuiție incredibilă, să ieși de la Registrul Comerțului și să te duci glonț la licitație! Asta înseamnă să te naști sub o stea norocoasă! La două zile după fericita întâmplare :), Primăria Agigea a încheiat contractul de concesiune pentru desfășurarea de activități economice nr. 8879/10.04.2013 cu SC Cherhana Bibanu și procesul-verbal de predare-primire a terenului nr. 8880/10.04.2013. Concesiunea era stabilită pe un termen de 25 de ani, la o redevență de 1.700 de euro pe an – un euro pe metrul pătrat. Bibanu se obliga să înceapă construcția… nu se știe de care fel, în termen de un an de la încheierea contractului. Totodată, societatea se obliga să mențină destinația și ”actualele dotări”. Situația din urmă se referea la vinciurile pescărești de pe teren, care se aflau în patrimoniul societății Sarda Fish. Or, Sarda Fish nu a fost expropriată de aceste bunuri, care nu au trecut niciodată, nici măcar formal și abuziv, în proprietatea Comunei Agigea. Așadar, vorbim de un furt ordinar de mijloace fixe, de o tâlhărie administrativă în toată puterea cuvântului. În sfârșit, Comuna Agigea se obliga să asigure un drept de preempțiune către Cherhana Bibanu, în situația în care se hotăra să înstrăineze terenul. Această obligație era foarte importantă, întrucât conducea din capul locului spre ipoteza că vânzarea terenului de pe malul mării nu mai trebuia să facă obiectul unei proceduri de licitație publică. Ca să recapitulăm, Cîrjaliu a concesionat terenul prin licitație, către o firmă abia înființată care funcționa în clădirea unui partener contractual al Primăriei Agigea. Alte legături între primar și firma în cauză nu existau. Dar aveau să apară. Pe 14 octombrie 2013, Cherhana Bibanu ajunge cu totul în proprietatea lui Dumitru Stanciu, un mecanic auto obscur din Agigea. Obscur, dar cu un mare merit: acesta era finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului din Agigea. Relația ”spirituală” dintre cei doi a fost dezvăluită pe Facebook”, scriu ziariștii de la Ordinea.ro.





Lucrurile nu se opresc aici. Stanciu a cumpărat firma de la Caracotă, cu 200 de lei, obligându-se să preia toate datoriile prezente și viitoare de la Bibanu. Pe 13 mai 2014, Comuna Agigea vindea societății lui Stanciu lotul 5 de pe strada Meduzei nr. 6, în suprafață de 1700 mp. Vorbim de lotul care făcuse cu un an mai devreme obiectul contractului de concesiune, acela prin care SC Cherhana Bibanu primea și drept de preempțiune la cumpărare. Actul de vânzare-cumpărare a fost întocmit în ipoteza, bizară cu totul, că nu a existat nicio concesiune anterioară și niciun drept de preempțiune. Ca dovadă, Comuna Agigea, prin persoana mandatată să o reprezinte, declara: „terenul este în proprietatea mea exclusivă, nu a mai fost înstrăinat, donat, închiriat unei terțe persoane (…) nu este înscris vreun drept de preemțiune asupra terenului, aflându-se în stăpânirea mea în mod continuu de la data dobândirii…”. Notarul a menționat că vânzarea terenului se face în baza Procesului-Verbal nr. 22753/05.12.2013 emis de Primăria Agigea. Din punct de vedere legal însă, înstrăinarea unui bun din patrimoniul unei unități administrativ-teritoriale se face prin hotărâre adoptată de două treimi din consilierii locali, iar nu pe baza unui proces-verbal întocmit de primar.





În ceea ce privește prețul, acesta este de 146.822 lei, TVA inclus, ceea ce înseamnă puțin peste 33.000 de euro, la cursul BNR din mai 2014.









Interesant este că se declară că prețul fusese achitat integral de societatea cumpărătoare înainte de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare din 13 mai 2014, prin două chitanțe și două ordine de plată, una dintre chitanțe fiind emisă de Primăria Agigea pe 5 aprilie 2013. Spunem că este interesant deoarece Cherhana Bibanu a fost declarată câștigătoare a licitației abia pe 8 aprilie 2013. O explicația a încurcăturii ar fi că acea chitanță reprezenta garanția de participare la licitația de concesiune.





Cherhana Bibanu își schimbă numele, după aceste întâmplări, și devine SC Golful Pescarilor SRL. La mutare ajunge Primărie Agigea, care schimbă numele străzii, din Meduzei în Aleea Golfului. De ce? E lesne de înțeles. Ce nu este așa de lesne de înțeles este de ce instituțiile statului nu au deschis ochii la aceste fapte. Aveau (și au) o plângere penală făcută de Sarda Fish, pentru furt de terenuri și de mijloace fixe.





Reacția președintelui PSD Constanța, Felix Stroe, referitor la acest caz o puteți citi AICI.





Menționăm că am cerut, în scris, un punct de vedere Primăriei Agigea, încă din data de 9 septembrie 2018, dar nu am primit niciun răspuns până la această oră.


The post Primarul din Agigea, acuzat de abuz în serviciu. Primul termen al procesului appeared first on Constanța 100%.