Un primar din Tulcea, acuzat că a fraudat banii UE din agricultură folosindu-se de pământurile sătenilor și de puterea semnăturii în documentele oficiale

Sterian Gherghișan, fostul primar al comunei Văcăreni din județul Tulcea




Sterian Gherghișan, fostul primar al comunei Văcăreni din județul Tulcea, este acuzat de procurorii DNA Constanța că a profitat de funcția sa pentru a primi subvenții europene de-a lungul a cinci ani. Potrivit procurorilor, edilul ar fi luat în arendă sute de hectare de teren de la săteni și prin interpuși a accesat bani europeni care erau destinați, de fapt, tinerilor fermieri. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017. Prejudiciul este estimat la 200.000 de euro. Procesul se judecă încă în primă instanță. Același primar a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare tot pentru obținerea pe nedrept a fondurilor europene acordate prin APIA.





România este țara care a fraudat cele mai multe fonduri europene destinate Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada 2014-2018, se arată în cel mai recent raport OLAF. România este urmată de Polonia, Ungaria și Italia și, conform aceluiași raport, tendința de fraudare a fondurilor europene în domeniul agricol a fost mai mare în România în 2018 față de 2017. România a raportat, în ultimii 5 ani, 250 de fraude și 2219 nereguli, ceea ce înseamnă că în fiecare zi instituțiile de control raportau cel puțin o problemă de acest fel în cheltuirea banilor europeni pentru agricultură. Conform OLAF, România se află pe primul loc în UE și în ce privește ajutoarele acordate direct fermierilor. În total, România a raportat o fraudă de 62 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,45% din totalul plăților făcute de Uniunea Europeană în acest segment către țara noastră, de aproximativ 14 miliarde de euro. În 2018 procentul a crescut pentru România – 18,3 milioane euro fraudați, adică 0,62% din totalul plăților de aproximativ 3 miliarde euro. Cel mai des întâlnite modalități de fraudare în 2018 au fost folosirea documentelor false sau falsificate, cereri de ajutor false sau falsificate sau declararea unor produse, specii sau terenuri fictive (cele mai multe în Polonia, urmată de România).





Primar ”recidivist” în obținerea pe nedrept a fondurilor europene din agricultură





Văcăreni este o mică localitate din vestul județului Tulcea, unde locuiesc puțin peste 2000 de suflete și unde terenurile fertile le permit oamenilor să cultive din belșug. Ce le lipsește oamenilor, însă, este posibilitatea să își dezvolte gospodăriile și să își fructifice terenurile, mai ales din cauza lipsei informațiilor și a priceperii în privința accesării fondurilor europene, care le-ar fi permis să țină pasul cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul rural.





(foto: Pexels)




Unul dintre cei care au înțeles repede cum merg lucrurile, după momentul preaderării României la Uniunea Europeană, este Sterian Gherghișan, cel care a fost primarul comunei chiar din momentul înființării ei, în 2003. Preocupat cu agricultura încă din tinerețe, odată ajuns primar, Gherghișan a avut acces la toate informațiile referitoare la accesarea fondurilor europene, bani care l-au ajutat să își dezvolte afacerile.





Primarul a convins sătenii să îi dea în arendă pământurile iar aceștia, mulțumiți de cât le dădea primarul în schimb, au acceptat. Gherghișan a ajuns astfel să lucreze sute de hectare din comuna pe care o și conducea din primărie.





În 2017, primarul a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța după ce spun aceștia că au descoperit cum, în perioada 2010-2014, Gherghișan a beneficiat de fonduri europene care erau destinate, de fapt, tinerilor fermieri. Procesul se judecă încă în primă instanță.





Schema era foarte simplă





Primarul, fiind trecut de 40 de ani și nemaifiind nici la primul contact cu domeniul agricol, cele două condiții pentru accesarea subvențiilor pe care și le dorea, a apelat la trei persoane care ar fi putut depune cererile în locul lui.





Cele trei persoane au acceptat ca, mai întâi, să ceară adeverințe care să ateste că sunt proprietari sau dețin terenuri în arendă chiar de la Primăria Văcăreni pe care Gherghișan o conducea.





Primarul a semnat adeverințele care atestau că cele trei persoane au zeci de hectare în arendă iar apoi, cele trei persoane au depus cereri la APIA și au primit subvențiile europene solicitate.





În realitate, terenurile nu erau luate în arendă de cele trei persoane care îndeplineau condițiile UE, ci erau lucrate chiar de primarul Gherghișan, care nu ar fi putut, în mod normal, să beneficieze de subvențiile europene.





În timpul audierilor, proprietarii terenurilor le-au spus procurorilor că nu i-au văzut niciodată și cu atât mai puțin au negociat cu cele trei persoane care apăreau ca arendași în documentele emise de primărie. Proprietarii, martori în dosar, au mai spus și că au negociat arendarea doar cu primarul ba, mai mult, ei ridică produsele reprezentând contravaloarea arendei chiar de la primar de-acasă:





Astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au arătat în cvasitotalitatea lor că au negociat arendarea terenurilor lor exclusiv cu inculpatul Gherghişan Sterian, că au contractat cu acesta, că au ridicat exclusiv de la locuinţa lui produsele care reprezentau contravaloare arendei, că acest inculpat avea asociaţie agricolă şi utilaje şi lucra suprafeţe importante de teren în comuna Văcăreni, că nu îl cunosc pe inculpatul Niţă Ion, nu au discutat cu acesta despre arendare şi nu ştiu ca acesta să exploateze teren agricol în comuna Văcăreni, această declaraţie pe proprie răspundere nu corespunde adevărului, fiind esenţialmente falsă”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.





În acest dosar, atât APIA, cât și AFIR s-au constituit părți civile considerând că au fost prejudiciate și cerând banii înapoi. În total, peste 900.000 de lei, adică aproape 200.000 de euro.





În anul 2014, Sterian Gherghișan a fost condamnat definitiv, la doi ani cu suspendare, tot pentru fraudarea fondurilor europene, de această dată pentru că a declarat în fals că primăria utilizează o suprafață de 2,5 ori mai mare de pășune decât cea reală pentru ca să primească mai multe fonduri FEGA. Astfel, Consiliul Local Văcăreni a produs un prejudiciu de 60.339 lei.





O analiză Info Sud-Est și PressHub, pornind de la activitatea procurorilor DNA, arată că cele mai multe dosare trimise în judecată de procurori pentru fraudarea fondurilor UE sunt înregistrate în domeniul agricol, iar unul dintre tiparele de fraudatori identificate de Info Sud-Est și PressHub este cel al primarului de comună mică sau medie. De obicei, primarul este înrădăcinat în funcție de mai multe mandate și are în arendă zeci sau, în unele cazuri, sute de hectare de teren agricol pe care îl lucrează cu ajutorul utilajelor cumpărate tot cu bani europeni. Terenurile aparțin familiilor din comună care nu își pot lucra eficient pământurile și nu pot ține pasul cu agricultura modernă pentru că nu au utilaje corespunzătoare. Și nici nu le pot achiziționa pentru că lipsa de educație, de informare sau pur și simplu de încredere le îngrădește accesul la finanțările europene. Dar, astfel, le înlesnește accesul primarilor care, prin puterea semnăturii și a accesului la informații și instituții, obțin fonduri europene chiar și atunci când nu le merită. Este exact cazul primarul din comuna tulceană Văcăreni, care s-a folosit nelegal de pământurile sătenilor și puterea semnăturii pe documente oficiale pentru a beneficia de subvenții care nu îi erau destinate.






Articolul Un primar din Tulcea, acuzat că a fraudat banii UE din agricultură folosindu-se de pământurile sătenilor și de puterea semnăturii în documentele oficiale apare prima dată în .